#my30daysunderthequestionmark: Day 12

Day 12: De ce ti-e frica?

Imagineaza-ti o zi in care nu poti sa iesi din casa si suni pe cineva drag si ii spui sa vina la tine. Vine natural intrebarea “Te-ai blocat inauntru?” Si in sinea ta raspunsul este: “Da”.
Nu pentru ca asta se intampla in realitate, ci pentru ca asta simti.

Imagineaza-ti o zi in care esti in metrou si brusc nu mai poti respira, vezi lumea in ceata si cobori rapid si te asezi pe jos, langa un stalp, sub privirea unor oameni care nu inteleg ce se intampla.

Imagineaza-ti ca ajungi la urgente la o clinica privata pentru ca iti bate inima foarte puternic si tremuri (si pe afara si pe dinauntru). Prima intrebare pe care ti-o adreseaza medicul, uitandu-se chioras, probabil pentru ca esti in pantaloni scurti si slapi, este: “Ce droguri consumi?”

Imagineaza-ti un date, un moment in care ajungi in fata unui vanzator la chiosc si ti se taie vocea, respiratia si nu mai vezi nimic.

Imagineaza-ti ca ajungi sa faci EKG-uri, RMN-uri, analize de sange si encefalograme, teste cu ciocanel in genunchi, cautand de ce ai palpitatii.

Imagineaza-ti sa nu stii ce se intampla cu tine si sa vrei ca toata chestia asta sa aiba un nume, orice, astfel incat sa o poti izola si sa o poti trata. Pentru ca iti distruge viata, zi dupa zi.

Imagineaza-ti ca faci terapie de vreo 2 ani.

Imagineaza-ti ca nu exista nicio explicatie logica.

Imagineaza-ti acum ca raspunsul vine in timp ce ti se dau rezultatele bune de la encefalograma. “Stiti ca tot ce mi-ati povestit sunt simptome de atacuri de panica?” Si apoi urmeaza ceva ce, la momentul ala, iti fura pamantul de sub picioare: “Va fac trimitere la psihiatrie?”.

Imagineaza-ti ca petreci timp spunandu-ti ca tu nu esti nebun, ca toti aia care merg la psihiatrie. Imagineaza-ti ca vezi imaginea din fata ta ca se misca, ca se distorsioneaza pe masura ce nu faci nimic special si nimic care sa reprezinte un pericol sau care sa genereze frica.

Imagineaza-ti frustrarea si toata dorinta de a se termina, one way of the other. Ca mintea ta o ia razna si ajunge sa fie ceva exterior tie si e ceva care iti zice mereu “Nu poti sa continui asa. E imposibil sa traiesti asa”. Si e greu sa te simti valoros si acceptat cand tu te negi, in totalitate.

Imagineaza-ti ca plangi la prima discutie cu un medic psihiatru pentru ca ti se pare ca asta e cel mai jos loc in care poti ajunge vreodata.

Imagineaza-ti frustrarea.

Imagineaza-ti ca afli ca ai un creier care nu e in stare sa produca suficienta serotonina pentru a trai o viata normala.
Si ca asta genereaza anxietate exagerata. Si te uiti la asta negru pe alb. Si ca te gandesti ca asta e ultimul lucru de care ai nevoie. Si ca nu meriti asta.
Imagineaza-ti ca vrei sa fugi, ca asta e oricum o prostie si ca pana la urma, nu ai o problema.
Imagineaza-ti ca respingi partea asta din tine, in totalitate. Pentru ca auzi ca toata chestia asta de a fi in depresie, a fi anxios este un “moft” al oamenilor fara probleme.
Pentru ca auzi ca ideea de a merge la psihiatru este a fucking no-go.

Imagineaza-ti ca primesti un diagnostic de tulburare de panica. Si ca ti se spune ca e ca diabetul. Ca trebui sa sustii, o molecula (in cazul asta) pentru a trai normal. Toata viata. Ca daca nu o faci, pentru a trai normal, poti sa mori sau poti sa TE omori.

Imagineaza-ti ca ai un moment in care viata ta e mai importanta decat ce cred altii despre cat de nebun esti sau ce esti. Imagineaza-ti ca nu esti responsabil despre cum isi explica altii definitia “psihiatriei” si ca esti ingaduitor pentru ca si tu ai definit la fel de urat.

Imagineaza-ti ca stai in picioare si ca toate hop-urile te definesc pentru ca te fac mai puternic si ca nu ai schimba nimic. And I mean it.

Imagineaza-ti ca vrei ca oamenii sa scape de rusinea asta tampita. Imagineaza-ti ca asta te defineste. Si-apoi da-ti seama ca nu e asa. Deloc.

Imagineaza-ti ca sunt oameni care au nevoie de ajutor ca sa traiasca in limite normale. Si nu il cer, pentru ca definesc ei sau definesti tu prost un cuvant.

Imagineaza-ti frustrarea.

Imagineaza-ti ca stii cum e. Si o sa te inseli. Grav.

13th Question Mark: Ce iubesc la oameni?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s