#my30daysunderthequestionmark: Day 2(8.9)

Day 2(8/9): In ce fel fugi de iubire? Sau o intrebare cat pentru doua zile.

Sambata m-am intalnit cu Monica. Dupa foarte multa vreme. Si a fost, asa, ca si cum nu era suparata pe mine pentru ca am disparut ca magarul in papusoi. A fost despre ce mai facem si despre cum mai suntem, ca si cum am vorbit mereu, ca si cum nu eram nici magar si nici nu exista papusoi pe lumea asta.

Si pentru ca stiu ca se pregateste sa devina psihoterapeut, m-am trezit intreband “Auzi, da’ chiar, in terapie de unde apuci abuzul de alcool?” Si ea sta putin si se gandeste si zice “Pai, de obicei, abuzul de alcool e asociat cu o emotie pe care nu o lasi sa se manifeste, pe care o inhibi”. Si zic “Mah, tare ciudata asta. Ca eu nu-mi mai inhib anxietatea, furia, tristetea, le las sa se manifeste, deci habar n-am”. Si apoi ne stingem tigarile si mergem spre masa sa mai povestim ceva. Si in timp ce ma asez, ma paleste o chestie. Si ma trezesc zicand: “Da, inhib o emotie, inhib iubirea”. Si mi-a venit sa imi dau un pumn in cap pentru toate zilele in care am vorbit despre iubire ca si cum stiu despre ce vorbesc.

Am ajuns acasa si nu m-am putut gandi la altceva. M-am pus sa scriu scrisoarea catre mine, cel de la 42 de ani, dar cu toate astea era clar ca nu acolo imi sta gandul. Si am facut ce am facut mereu cand a trebuit sa traiesc emotia asta, am fugit, am iesit in oras.

Despre Queens (clubul) parerile sunt mereu impartite. Unii spun ca nu ar merge niciodata acolo pentru ca oamenii sunt de o calitate diferita de a lor. Gen mai joasa. Eu cred ca faci dintr-un loc ce vrei tu sa faci. Nu e despre loc, e despre tine. Si despre cat de in serios te iei. Am ajuns acolo si a fost despre oameni care se distreaza. Pentru ca asta voiam si eu. Si poate fugeam cu totii de ceva intr-o Sambata de aprilie.

Cumva, e o senzatie pe care o am mereu cand sunt acolo. Am plecat pe la ora 4 si m-am asezat pe o bordura in fata blocului pe la ora 4:20. Si m-am simtit tare singur. Si nu pentru ca voiam sa plec cu cineva de acolo. Ci pentru ca mi-am dat seama de fuga asta din a merge in cluburi. In care primesc si primim aprecieri care sa ne valideze faptul ca suntem mai buni si mai frumosi decat ce credem ca suntem.

Am dormit vreo patru ore. M-am trezit si am apucat sa citesc jumate din cele 26 de zile. Si am vorbit des despre iubire. Despre iubirea de sine, despre cum am invatat sa ma uit la mine diferit. Si asta sta in picioare in continuare. Dar am vorbit si am evitat in acelasi timp subiectul iubire fata de alti oameni. Aia pe bune. Si am citit si cealalta jumatate pe seara si iar am fugit. Am zis ca “Scriu de dimineata, first thing”.

Cele mai grele intrebari pentru mine in toata perioada asta au fost “How’s your heart?” si “Ce inseamna sa fii curajos?”. Treaba cu inima m-a pus sa rascolesc niste chestii tare grele. Si nu am fost bun de nimic cateva zile. Iar intrebarea despre curaj m-a infuriat. Pentru ca “a fi tu” nu ar trebui sa fie un act de curaj atata vreme cat nu faci rau nimanui. Si cu toate astea, este. Dar chiar si acum, mai zic o data, nu ma simt mai curajos ca acum 29 de zile.

Observi cum fug? Si cum vorbesc despre orice altceva decat despre iubire, pana la urma? Fug de iubire, e clar. Spun des “Te iubesc” si “I love you” in mesaje sau fata in fata cand de fapt ma refer la “Te apreciez”, “Sunt recunoscator”, “Iti multumesc”, “Mi se pare ca esti un om misto”.

Cand ajung sa ma intalnesc cu cineva si sa dureze ceva mai mult timp (de verificat intrebarea despre cautatul relatiei), mi-e ceva mai greu sa zic “Te iubesc”. Pentru ca mi se pare ca vine cu o responsabilitate cat casa. Pentru ca mi se pare ca asta schimba lucrurile si dinamica. Si e stupid, stiu. Nu e ca si cum exista o era inainte de “Te iubesc” si una dupa. Dar in capul meu, acel “Te iubesc” schimba lucrurile. Si cred in cuvintele astea cand le spun, most of the times. Dar cred ceva mai putin atunci cand mi se spun. Si zilele astea m-am gandit la trailer-ul si la filmul Precious (daca nu l-ati vazut, zic sa-l vedeti). In trailer, la minutul 1:46, Precious zice “Nobody loves me”. I se raspunde “People do love you, Precious”. Iar ea plange si zice “Please don’t lie to mie. Love ain’t done nothing for me. Love beat me, made me feel worthless”. Si cred ca da, love damaged me. M-a facut sa ridic o gramada de ziduri si sa tin oamenii la distanta. Cat sa nu sufar. Cat sa nu mi se dea peste cap lumea. Si a venit la pachet cu promisiunea ca sunt mai bine singur. Si, culmea, imi zic des “Orice emotie se vrea traita”. Dar m-am gandit mereu ca doar emotiile care primesc o eticheta negative nu se traiesc in mod normal. Ca alea positive se lasa traite de la sine. Doar ca nu e asa.

Si, da, toate zidurile astea au venit la pachet cu a sta cu mine mai mult si a ma intelege si a ma iubi pe mine. Si chiar si-asa, Duminica am fost intrebat “Ce mai faci tu, Dorule?” Si mi s-a pus un nod in gat. Pentru ca fac bine, sunt intr-o perioada buna a vietii mele, am o viata normala si I am grateful. Dar ma simt din ce in ce mai des singur. Singur nu la modul ca nu am cu cine vorbi sau ca nu am oameni faini, prieteni in jurul meu. Ci in sensul ala, ca in viata mea lipseste iubirea.

In seara asta, am primit un mesaj pe whatsapp de la un tip cu care vorbesc de ceva vreme si mi-a zis “I like you!” si am zis “I lke you too!” si apoi am simtit nevoia sa adaug “No expectations, no pressure”. Ca nu cumva sa creada ca acest “I like you” inseamna mai mult decat inseamna de fapt. Si ma gandeam ca eu sunt pagina aia care te avertizeaza ca vezi ca site-ul asta plaseaza cookies. Sunt regale diclaimers-urilor. Sa nu cumva sa se creada ca ma indragostesc sau ca e ceva ce ar putea whatsoever sa mearga in directia aia. Ca eu sunt in control la faze d-astea.

Nu stiu care e concluzia acestui post. Cand a plecat Monica, Sambata, i-am zis “Ma bucur ca ne-am vazut. Nu te iubesc pentru asta, dar ma bucur”. In rest, probabil ca ar trebui sa gandesc mai putin. Parerea despre un sentiment este un gand, nu un sentiment.

Last Question Mark: Cum au fost aceste 30 de zile si ce urmeaza?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s