#gaymeon: Player 4: Love IS enough!

Il stiu pe Omar de putina vreme. La un moment dat cred ca a fost tipul cu care as fi vrut sa ies la un date, asa, sa povestim. Acum ca scriu despre asta, mi se pare ca are, asa, o combinatie de copil si de om responsabil tare interesanta. Si pare genul ala de tip despre care ai vrea sa afli mai multe. Nu stiu ce s-ar fi intamplat, de iesit la date nu am iesit, dar, dintr-o suma de cirscumstante, cert e ca intre timp suntem prieteni.

Acum ceva vreme i-am scris pe facebook ca sa-l intreb daca “se baga”. Mi-a spus sa ii spun cand si ca da, ar vrea sa povesteasca, intr-o zi. Iar ziua aia a fost azi.

A ajuns intampinat de Leya care sarea in sus si in jos ca de fiecare data cand suna interfonul si persoana care a sunat deschide usa. I-am zis ca poate sa ii spuna “Jos” si va intelege. Mi-a  raspuns ca “Nu, ca imi place de ea”.

L-am intrebat daca e ok. Mi-a zis ca da si din tot ce i-am propus sa bea, a ales apa. Eu mi-am turnat un pahar cu vin.

Incepem?

“Da”

A iesit un post tare lung. Dar merita. Chiar merita. Pana la capat.

Player 4: Ready. Omar.

Omar. Ce origini are numele tau?

“Palestinian. Sunt jumate palestinian, jumatate francez. Nascut in Cipru, crescut in Grecia si Rusia, Italia si Iordania. Parintii mei au fost diplomati si atunci ne mutam des. Nu mai fac asta acum, mama s-a pensionat si tata a murit intre timp.

In Romania am ajuns din 95, aveam 12 ani. Liceul l-am facut aici. Si apoi si facultatea.”

La 12 ani cam ai deja intrebarile despre “imi plac baietii?”, “ce se intampla?”. La tine cum a fost?

“Stiam de super mic. Clasicul jucat cu papusi. Ma jucam si cu altceva, dar ma intorceam la papusi mereu. Cred ca pe la 15 ani m-am simtit atras de un barbat, dar nu am facut nimic. Am facut ceva in sensul asta, insa, pe la 22 de ani.”

Cum a fost perioada asta intre 15 si 22 de ani?

“Intre 15 ani si 22 am avut iubite. Relatii destul de lungi cu fete. Una mai serioasa. Sex, vacante impreuna, a durat vreo doi ani.

Si apoi, am ajuns la un moment dat in Queens, clubul gay din Bucuresti din vremea aia. Fratele meu mai mare era prieten cu patronul de la vremea respectiva.

Fiind primul contact direct, mi s-a parut ca e un Wonderland. Mi s-a parut ca era, asa, multa iubire cumva, oamenii care erau deschisi sa interactioneze, sa flirteze, sa se sarute. Erau foarte asumati. Nu stiu daca erau asumati si in viata de zi cu zi, dar acolo erau.

Imi amintesc ca prietena lui frate-miu mi-a zis ca paream foarte speriat de ce se intampla. Dar eu eram speriat pentru ca nu voiam ca ei sa afle ca sunt ca tot restul oamenilor din clubul ala, gay.”

Si apoi, la 22 de ani, ce s-a intamplat?

“Am ajuns in Queens intamplator. Am fost sa il vedem pe Nino, tipul care avea clubul, eram cu niste prieteni. Ne-am distrat. Toata gasca a plecat si eu am ramas la sfarsit, cum fac si azi (rade). Si am plecat cu un tip de acolo. Lucra in club la momentul ala”

Cum a fost dupa?

“A doua zi m-am simtit foarte scarbos. Si m-am luptat mult timp cu chestia asta. Cat sa inteleg ca e ok, ca nu e ceva nasty.

Apoi m-am angajat in club. Tatal meu se imbolnavise si a plecat in Iordania. Am avut de ales sa raman si sa ma descurc singur sau sa merg cu ei. Am ales sa raman.

Intelegerea a fost ca ma vor ajuta un an si apoi va trebui sa ma descurc singur. Nino aflase ce se intamplase in perioada aia, de tata si de tipul cu care plecasem din club si a avut grija de mine. Cat sa iau lucrurile treptat.

Si am stat la bilete. Taiam bilete la Queens, ala a fost primul meu job. Si cumva asta a fost o varianta de a-mi face o parere despre ce inseamna sa fii gay. Vedeam cum vin oamenii, dar si cum pleaca. Si am inceput sa ii cunosc,  pe fiecare in parte.

Veneau foarte multi tipi in perioada aia la mine, ma simteam foarte bine cu mine. Flirtau cu mine si mi-a crescut mult increderea in mine in perioada aia”

Cum vede tipul care taie bilete tot ce se intampla intr-un club gay?

“Lumea se distra. Mi se pare ca erau alte vremuri fata de cele de acum. Oamenii ieseau atunci sa se distreze sau sa cunoasca lumea. Acum e putin mai fake. Te duci, nu-ti place sau nu recunosti ca iti place. Lumea era mult mai happy pe-atunci. Tin minte ca abia asteptam ora 4 pentru ca atunci aveam si eu voie sa cobor sa ma distrez. Si in serile bune, la ora 4 dimineata era inca full.”

Si-apoi?

“Apoi m-am indragostit de un baiat. Era pentru prima oara. A fost mind-blowing, confusing. Nu eram obisnuit de dinamica asta noua. Nu stiam cum sa ma comport. Exagerez, da’ la tipe e ca na, baiatul tre’ sa plateasca, baiatul tre’ sa ia fata de acasa. Si acum a trebuit sa las pe cineva sa ia deciziile, sa ma rasfete. A fost prima data, dar si prima data cand m-am indragostit on the spot. Si-acum imi amintesc momentul. Stiu exact cu ce era imbracat, privirea pe care mi-a aruncat-o.”

Si nu stiu de ce, sa fi fost modul in care povestea, dar am simtit un nod in gat. Nu am spus nimic, l-am lasat sa continue:

“Venise in club si in fata mea, la “biroul de taiat bilete” (rade), era garderoba. Venise singur si isi lasa geaca.

M-a sunat a doua zi. Nu era din Bucuresti. Pleca a doua zi. M-a sunat din tren. Am vorbit non-stop de cand a plecat din Bucuresti pana a ajuns in Craiova. Eu sunt timid, nu prea imi place sa vorbesc, nici macar la telefon. Dar cu el, a fost altfel.

SI-apoi ma duceam pana in Craiova de marti pana vineri. Ne intorceam vineri impreuna si tot asa. 6-7 luni.

Pana s-a rupt ceva, asa. Nici acum nu inteleg ce s-a intamplat. M-a afectat. Si azi cred ca inca ma afecteaza. Intr-o zi mi-a zis ca nu mai vrea sa fie cu mine. Si asta m-a distrus. Am avut o vara “superba”. Intre timp am mai vorbit cu el, da’ cand l-am intrebat ce s-a intamplat, nu stiu, cred ca e genul de tip care nu prea comunica cum trebuie, sau cel putin nu cu mine.”

Ce crezi tu ca s-a intamplat?

“Nu cred ca stia sa ia situatia, relatia cu mine, mai ales eu neavand prea multa experienta la momentul ala in a fi cu un tip.

Azi cred ca mi-a cam dat increderea in mine peste cap. E ceva ce inca am dupa relatia asta. Dupa ce aveam increderea aia in mine de tip de la intrare cu care oamenii se baga in seama, el mi-a taiat toata increderea. Genul lui sunt tipii mai hunky, mai musculosi. Eu nu am fost niciodata asa si mi-am asumat asta. Arat bine asa cum sunt acum.

Dar m-am gandit de atunci ca trebuie sa fiu mai hunky, ca asa ar trebui sa arat ca sa fiu placut.

M-am vazut cu el anul asta si e ca si cum nu a trecut timpul. Dar se vede ca ne-am schimbat, am crescut, am avut alte experiente si automat s-a schimbat dinamica.”

II torn un pahar de vin si dupa ce isi aprinde un IQOS, continua:

“Si-apoi am cunoscut un baiat care m-a salvat din toate punctele de vedere. Adi. Era mult mai responsabil, m-a impins sa imi iau un job real, sa platesc chirie, facturi si asa mai departe. Si cu am construit o viata timp de 8 ani, in care am crescut impreuna, cumva.

A stat cu mine chiar si cand plangeam dupa tipul din Craiova. Adi s-a indragostit de mine, dar eu nu trecusem inca peste experienta anterioara. Dar el a fost acolo. Mi se pare incredibil sa poti sa faci asta. Sa iubesti pe cineva atat de mult.

M-am oprit putin si am respirat adanc. Nu stiu de ce, dar mi-au dat lacrimile.

“Anyway, fiecare relatie inca inseamna ceva pentru mine. Nu stiu daca e gresit. Dar fiecare a adus ceva in viata mea si nu as schimba nimic.

Cu Adi, de exemplu, relatia s-a dezvoltat in ceva mult mai important pentru mine. E cel mai improtant om din viata mea, e ca un frate. Nu-mi vad viata fara el. Cred, clar, ca sentimentele se schimba, devin altceva, in timp.”

Cui i-ai spus prima data ca esti gay?

“Nu-mi mai aduc aminte. Imi amintesc perioada. A fost o chestie, aflase Nino de prima mea experienta si am primit cumva “eticheta” de gay. De acolo au aflat prietenele mele cele mai apropiate si tin minte ca eram fascinat, ma rog, nu neaparat fascinat, dar linistit ca au acceptat, ca nu era un big deal.

De ce-ar fi fost un big deal?

“Pentru ca te gandesti, inevitabil, ce-o sa zica lumea?”

Si-acum? Cum e?

“Nu am nicio treaba. Nu imi fac reclama, dar nici nu ascund. Adica daca cineva ma intreaba, desi nu prea mi se intampla. Daca sunt cu cineva, il prezint ca fiind iubitul meu. Nu ma feresc. Cred ca am si noroc ca lucrez in domeniul in care lucrez.”

Ai tai stiu?

“Mama stie. Fratii mei stiu. Tata nu a aflat niciodata. E singurul regret pe care il am apropo de tata. Nu stiu ce reactie ar fi avut, dar nici nu i-am dat sansa.”

Si aici, m-am oprit din scris si mi-am cerut scuze ca intervin, cu un inceput de lacrimi in ochi.

I-am spus ca mi se pare foarte frumoasa coincidenta. Si asta pentru ca vorbele de mai sus sunt fix cele pe care le-as fi raspun eu la aceeasi intrebare.

“In vara in care m-am despartit de tipul din Craiova, am fost sa ii vizitez pe ai mei in Iordania. Eram distrus, foarte low. M-au dus la Marea Rosie, la Marea Moarta, orice ca sa ma simt mai bine.

Pana la urma, i-am zis mamei. I-am zis ca plang dupa un baiat. Si s-a socat putin si m-a intrebat daca sunt sigur. I-am zis ca da.

Si apoi m-a dus in Mall si ne plimbam pe acolo si imi arata baieti si ma intreba daca mi se par misto. Facea asta ca sa imi treaca. Era mai important sa fiu eu bine decat faptul ca ii spusesem ca sunt gay.

Cel mai misto moment?

“Sunt mai multe, dar un moment specific, nu stiu. E fiecare moment in care m-am indragostit de cineva, mi se pare. Acum, ca stau cu tine de vorba, mi se pare un moment misto, de exemplu,  ca ma gandesc la tot ce mi s-a intamplat.”

Cel mai nasol?

“Heartbreak. E crunt sa stii… ca…, dar asta nu are legatura cu a fi gay sau straight. E crunt sa stii ca iubesti pe cineva si iti dai seama ca iti scapa.”

Cum te simti in perioada asta?

“Putin naspa. Dar stiu ca si momentele astea naspa sunt trecatoare. Nothing’s forever. Cand e bine, am invatat sa apreciez foarte mult. Cand nu e bine, imi propun sa imi fie mai bine. Ma ridic si I go on.

Recent am inceput sa ma gandesc daca ar fi trebuit sa plec din tara. Romania nu e visul salariatilor, dar in afara de asta, a fi gay e altfel in alta parte. Anul viitor fac 35 de ani si ma gandesc din ce in ce mai mult la o viata in care sa am un copil. Si aici e imposibil.

Mi-am dorit sa am un copil dintotdeauna. Imi plac copiii. ”

Cum crezi ca ai fi ca tata?

“Minunat (zambeste). E usor sa zici ca ai fi un tata superb, dar cred ca te schimbi instant cand se intampla si nu mai esti la fel de convins ca e la fel de usor. E o responsabilitate foarte mare, dar e si cel mai frumos lucru. E frumos sa ai grija de cineva.”

Cum crezi ca ar reactiona, avand in vedere ca ar avea doi tati?

“Asta e un alt motiv pentru care vreau sa plec. Copilul ar intelege pentru ca in mediul ala, ar fi iubit, nu si-ar pune, initial, nicio intrebare. Dar ar ajunge la scoala si ar comenta cineva ceva absurd si…din pacate nu pot controla o societate intreaga.

Sunt convins ca lucrurile se schimba, dar nu vreau sa mai astept inca 10-15 ani. Nu-mi place sa traiesc sub bula asta de “politically correct”, si nu o zic de asta, dar cred ca fiecare familie ar trebui sa traiasca cu iubire si cu rabdarea. I-as explica copilului meu, l-as iubi si as avea rabdare cu el,  dar nu as avea rabdare sa explic la fiecare colt de strada, oricui.”

Cum incheiem?

“Nu vreau sa zic ceva cliseic. Stii, ultimul meu iubit mi-a zis ceva, recent: Love isn’t enough. Dar eu cred ca e. Dar nu vreau sa para, asa, prea siropos, Pana la urma, insa, de ce ai tot ce ai daca nu le impartasesti cu cineva pe care sa-l iubesti?

I-am multumit pentru deschidere si pentru toate emotiile pe care mi le-a dat. Apoi a plecat.

Si dupa, mi-am dat seama ca se intunecase afara si ca am stat mult timp pe semi-intuneric, fara sa ne dam seama.

#gaymeon

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s