Catalog

Imi amintesc o chestie, de pe cand eram in clasa a 5-a. Aveam dispensarul langa scoala si trebuia sa facem nu stiu ce control. M-am urcat pe cantar ca parte din masuratorile specifice varstei sau poate tipului de examen si aveam 51 de kg. Mi-a fost foarte rusine sa ma urc pe cantarul ala cand toti colegii erau langa mine. Stiam si eu ca sunt gras, imi repetam asta poate de fiecare data cand ma trezeam, zilnic. Nu era nevoie sa imi confirme si altii. Toti avem nevoie de confirmari. Cateodata, insa, e mai bine sa nu le primim.

Imi amintesc ca imediat dupa ce s-a terminat examenul, am fugit spre casa. “Cine m-ar putea iubi asa, la cum arat, imi spuneam?”

Azi, spre casa, am vorbit despre scoala cu soferul de Uber. Despre cum fiul sau a luat 7 la religie. Despre cum intreaba desi stie ca nu e ok: “Tu ai luat 8 la matematica, dar cat a luat Georgel?”. Am invatat la un moment dat, probabil in clasa a 4-a, cand am luat 7 la muzica pentru ca nu am stiu sa bat ¾ ca ritm sau ce-o fi, ca trebuie sa fiu omul care ia 10 (zece) mereu. Nu doar la scoala, ci in viata. Nu am cum sa gresesc, sa fiu sub cel mai bun, pentru ca nu se face, “nu asa ajungi cineva in viata”. Read More

Zale

Acum vreo doua luni am sunat-o pe bunica-mea. Ca sa ne intelegem: zilele astea bunica-mea e genul de femeie care vorbeste timp de 18 minute si 50 de secunde, intr-un apel de 20 de minute. Despre gaini, porci, popi, boli, alte boli si uneori despre faptul ca a ramas singura, ceea ce, e doar partial adevarat + alte boli.

Am vorbit despre una, despre alta si apoi am ajuns sa vorbim despre copii. Despre copiii ei.

Tica, asa o cheama, are 3 fete si un baiat. Maica-mea e cea mai mare, apoi inca doua surori, iar Tudor este cel mai mic. Am intrebat-o cum a fost sa ii creasca pe toti.

“Greu, mama, greu, nu aveam de niciunele.”

Nu s-a casatorit din dragoste, s-a casatorit pentru ca asa avea sens si, poate, ca sa scape de acasa. Acasa, unde a crescut cu alte 3 surori si 2 frati. A inceput sa munceasca “de cand parea ca eram in putere”. Pe camp, la CAP, pe cand “Bahluiul era asa curat ca puteai sa bei apa direct din el”.

“Tata ne batea des. Asa stia el sa se poarte cu noi. Eh, Catalin, nu, nu cred ca ne-a iubit. Ne batea des pentru mai stiu eu ce.” Read More

Referendum

I will get to the point, dar simt ca vreau sa o iau “pe la gara”. Bare with me:

In 2000 (parca asa era) undeva prin iulie, mi-am depus dosarul plin de acte, dupa examenul de capacitate, la Liceul de Informatica “Grigore Moisil” din Timisoara. Asta se astepta la momentul ala de la mine, sa intru la un liceu care sa imi dea un job bine platit in viitor sau care macar sa ma puna pe o trambulina catre un job de genul asta.  Cred ca la momentul ala nu prea stiam ce vreau sa fac in viata. Voiam sa fiu acceptat si daca asta insemna, la momentul ala, conformare, probabil ca era the best thing to do. Era momentul in care stiam deja ca sunt cam gay si-mi era rusine de asta, drept pentru care incercam sa fiu “compliant” pe oriunde puteam. Read More

Ultimul rand e cel mai bun

Gogu scoate primul ţipăt pe lume, pe 23 iunie, 1985, la fix 8 şi 5 minute, dimineaţa. Deşi prea-fericitul tată, Gigi, se uită cam chiorâş la el pentru că până la Gogu nimeni nu fusese blond în familie, Vica, mama, jură că Gogu seamănă leit cu străbunicul ei, care fusese blond ca făina de mălai pe când era tânăr. Din păcate nu mai are poze cu el, ca să demonstreze că spurcăciunile de care Gigi o acuză că le-ar fi făcut cu morarul Fane Croitoru sunt nişte neruşinate neadevăruri. Cu o origine vădit necunoscută, Gogu, mândrie de băiat, păşeşte în viaţă în scumpa şi prospera Românie. Clipeşte de câteva ori, scuipat cu foc fiind, ca nu cumva să fie deocheat.

Read More

Children of the dirt

„Potrivit lui Aristofan, au existat initial trei sexe – copiii de pe luna, care erau jumatate barbati si jumatate femei, copii ai soarelui, care erau pe deplin barbati si copii ai pamantului, care erau pe deplin femei. Toti aveau patru picioare, patru brate si doua capete si isi petreceau zilele intr-o completa multumire.

Zeus a devenit gelos pe bucuria lor, asa ca a decis sa ii desparta pe toti in doua.  Aristofan a numit aceasta pedeapsa „originea iubirii” pentru ca de atunci, copii ai pamantului, copiii de pe luna si de pe soare alearga in intreg universul pentru a-si gasi jumatatile.” Read More

Evolution

Te trezeşti la un moment dat, atunci când de-abia te uiţi fără ruşine la un film cu doi oameni dezbrăcaţi, că s-ar putea să te simţi mai apropiat, ca iubire timpurie şi prostească, de colegul de clasă care stă în faţă, decât de colega de bancă. Fără să-ţi dai seama, ţi se schimbă viaţa. Nu cred că înţelegi de ce simţi asta, dar ţi se pare normal şi e bine. Nu ai auzit deocamdată, la cei 13 ani pe care îi ai, vorbindu-se despre asta. Oare eşti numai tu aşa? Trebuie să ţii asta secret?

Vezi primul bărbat gol, într-un film ieftin. Ţi se pare drăguţ. Ai 15 ani, prietenul tău din blocul de peste drum te intreabă dacă te masturbezi. Când îi spui că da, te întreabă dacă nu vrei să faceţi asta împreună. Ţi se pare incitant şi diferit, de ce nu? Tot acum, nu prea ai tu treabă cu fetele, ţi se par…ok, prietene bune, care îţi tot spun că le dai sfaturi bune şi că le înţelegi perfect. Prietenii lor geloşi, nu sunt de aceeaşi părere. Ai 15 ani şi jumătate, mai puţin şi împlineşti 16, auzi o discuţie, la masă, despre “poponari” şi te gandeşti că s-ar putea să fii şi tu unul. Te doare că alor tăi părinţi li se pare ciudat şi că vorbescu cu un oarecare dispreţ despre asta. Da, dacă eşti şi tu unul, trebuie să ţii asta pentru tine. Nu de alta, dar nu mai pare să mai fie cineva la fel ca tine. Dar oare eşti unul? Oare ce dracu’ ţi se întâmplă?

Read More

Seroxat

Am intrat in cabinet la 08.42, cu doua minute mai tarziu decat trebuia. Usa era intredeschisa, semn ca nu e nimeni, dar am asteptat cuminte pe fotoliu sa fiu chemat. Sunt chemat inauntru imediat. Ma asez si intreb “Ce faceti?”. Mi se spune, cu o usoara tristete “Nu foarte bine”. O pauza si o continuare “Dar nu e despre mine”. Intreb “Deci tre’ sa spun eu cum sunt?” Nu stiu cum sunt, mi se pare ca sunt intre agonie si extaz. Plutesc pe undeva si nu stiu pe unde. Sunt intre furie si bine si nimic. Incep sa explic ce inseamna asta si mi se spune “Nu inteleg”. E ok, nici eu nu inteleg. Imi dau seama ca sunt haotic in exprimare pentru ca asta se intampla si in capul meu. Zic ca se intampla o gramada de chestii misto in ultima perioada si ma frustreaza ca nu am timp de toate. Am limite de energie si faptul ca trebuie sa le accept, nu e tocmai usor. Si sunt obosit. Ma bucur cu greu de chestii. Nu am timp de tot ce mi-ar placea sa fac si nu imi place sa fac tot ce ar trebui sa fac. Read More